Cotele de TVA de 21% și 11%, scutirea pentru profitul reinvestit după OUG 8/2026 și limitele de deductibilitate la protocol, cheltuieli sociale, autoturisme și sponsorizări — pe scurt, pentru IMM.
Când se vorbește despre fiscalitatea unei firme în 2026, discuția se oprește adesea la salarii: contribuții, salariu minim, dividende. Pe acelea le-am adunat în ghidul despre măsurile fiscale 2026 pentru salarizare și HR. Aici e cealaltă jumătate: TVA-ul de pe facturi, impozitul pe profit și ce anume din cheltuielile firmei îl poate reduce. Nu apare în statul de plată, dar se hotărăște tot în firmă — la fiecare achiziție, cadou sau deplasare.
Mai jos sunt trei lucruri pe care un administrator de IMM ar face bine să le știe înainte să vorbească cu contabilul: cotele de TVA, scutirea pentru profitul reinvestit și cheltuielile cu deductibilitate limitată.
Textul explică regulile generale, nu situația firmei tale. Articolele de lege citate sunt din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), în forma în vigoare la data publicării. Ce cumperi și cum înregistrezi o cheltuială stabilești împreună cu contabilul.
Cotele de TVA privesc orice firmă înregistrată în scopuri de TVA, iar limitele de TVA de la autoturisme și cadouri (mai jos) se aplică la fel, inclusiv microîntreprinderilor. Scutirea pentru profit reinvestit și limitele de deductibilitate din art. 25 privesc doar firmele care plătesc impozit pe profit, nu și microîntreprinderile.
| Microîntreprindere | Plătitor de impozit pe profit | |
|---|---|---|
| Impozitul | 1% din venituri (art. 51) | 16% din profitul impozabil (art. 17) |
| Condiții printre altele | venituri de până la echivalentul a 100.000 de euro și cel puțin un salariat (art. 47) | firma nu aplică sau nu mai poate aplica regimul micro |
| Profit reinvestit (art. 22) | nu se aplică | se aplică |
| Limitele de deductibilitate (art. 25) | nu schimbă impozitul, calculat pe venituri, nu pe profit | contează direct |
O microîntreprindere care depășește 100.000 de euro venituri în cursul anului devine plătitoare de impozit pe profit din trimestrul în care a depășit limita (art. 52 alin. 1); de atunci, regulile de mai jos o privesc și pe ea.
Pentru anul fiscal 2025, OUG nr. 8/2026 (art. 7) acordă din oficiu o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor firmelor care au depus toate declarațiile, au plătit impozitul aferent anului 2025 integral și la termen și nu au alte obligații restante la termenul de depunere a declarației prin care se declară impozitul pe 2025. Procedura a fost aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 987/2026 (Monitorul Oficial nr. 678 din 17 august 2026). Bonificația nu e o facilitate permanentă: se acordă an de an, doar dacă o prevede un act normativ. Mecanismul general (condiții, compensare) e explicat în articolul despre bonificația de 3%, care descrie prima acordare, pentru anul fiscal 2024.
De la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025 (Monitorul Oficial nr. 699 din 25 iulie 2025), Codul fiscal are o cotă standard de 21% și o singură cotă redusă, de 11% (art. 291). Cota de 5% a dispărut, cea de 9% a urcat la 11%, iar unele operațiuni care erau la 9% au trecut la cota standard.
| Cota | Ce acoperă, pe scurt |
|---|---|
| 11% | medicamentele de uz uman; alimentele, inclusiv băuturile, pentru consum uman și animal; apa și canalizarea; manualele, cărțile, ziarele și revistele (pe suport fizic sau electronic); accesul la muzee, castele și monumente; cazarea în sectorul hotelier; serviciile de restaurant și de catering |
| 21% | tot ce nu e scutit și nu apare pe lista cotei reduse (de exemplu consultanță, echipamente IT, software), plus excepțiile din categoriile de mai sus: băuturile alcoolice, băuturile nealcoolice de la codul NC 2202, alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g la 100 g de produs (cu excepția laptelui praf pentru copii mici) și suplimentele alimentare definite de Legea nr. 56/2021 |
Lista completă, cu codurile NC, e în art. 291 alin. (2) și în normele metodologice. Măsurile temporare de TVA pentru achiziția de locuințe de către persoane fizice nu privesc activitatea curentă a majorității firmelor (cu excepția celor care construiesc sau vând locuințe) și nu le detaliem aici.
Art. 22 scutește de impozit profitul investit în anumite active. Nu înseamnă bani înapoi, ci un impozit pe profit mai mic în anul în care activele sunt puse în funcțiune — cu condiții care durează ani. În 2026 s-a schimbat și regimul rezervelor constituite din profitul scutit.
Alin. (1) enumeră investițiile în echipamente tehnologice (mașini, unelte și instalații de lucru), computere și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, programe informatice și drepturi de utilizare a acestora, precum și în active folosite în producție și procesare sau de retehnologizare, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.
Activele pot fi produse sau achiziționate, inclusiv în leasing financiar, și trebuie să fie puse în funcțiune și folosite în activitatea economică — contează momentul punerii în funcțiune, nu cel al plății. Trebuie să fie și noi: nefolosite anterior datei achiziției (normele metodologice).
Pentru activele corporale, cu excepția celor folosite în producție și procesare sau de retehnologizare, legea trimite la subgrupa 2.1 și la clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, adică la mijloace fixe. Din 2026, o imobilizare corporală devine mijloc fix amortizabil fiscal de la 5.000 de lei (art. 28 alin. 2 lit. b, modificat prin OUG nr. 8/2026), nu de la 2.500 de lei ca până în 2025. Echipamentele mai ieftine, trecute direct pe cheltuieli, de regulă nu intră deci la scutire — verifică încadrarea cu contabilul înainte de achiziție.
Profitul investit este profitul contabil brut cumulat de la începutul anului până în trimestrul sau anul punerii în funcțiune (alin. 2). Scutirea e limitată la valoarea investiției și la impozitul pe profit calculat cumulat până atunci; practic, impozitul scutit este 16% din suma investită, dacă profitul o acoperă.
Exemplu orientativ, construit pe modelul din normele metodologice: o firmă plătitoare de impozit pe profit are un profit contabil brut cumulat de 300.000 de lei și pune în funcțiune un utilaj de 100.000 de lei și computere de 20.000 de lei. Suma investită, 120.000 de lei, e acoperită de profit, deci impozitul scutit este 16% × 120.000 = 19.200 de lei. Dacă profitul ar fi fost mai mic decât investiția, scutirea s-ar fi calculat doar pe profit.
Cheltuielile făcute în scopul activității economice sunt, în principiu, deductibile (art. 25 alin. 1). Codul fiscal pune însă plafon unora (alin. 3) și exclude cu totul altele (alin. 4). Limitele din art. 25 privesc plătitorii de impozit pe profit. Regulile de TVA de mai jos — deducerea de 50% la vehiculele folosite și în scop personal, TVA-ul pe cadourile de peste 100 de lei, bunurile date ca sponsorizare — se aplică oricărei firme înregistrate în scopuri de TVA, inclusiv microîntreprinderilor.
| Cheltuiala | Regula (art. 25 alin. 3) |
|---|---|
| Protocol | până la 2% din profitul contabil plus impozitul pe profit plus cheltuielile de protocol; TVA-ul colectat pe cadourile de peste 100 de lei intră tot aici |
| Sociale | până la 5% din cheltuielile cu salariile personalului: ajutoare, cadouri și tichete cadou pentru angajați și copiii lor minori, tichete culturale și de creșă, servicii turistice și de tratament, alte cheltuieli din contractul colectiv sau regulamentul intern |
| Tichete de masă, vouchere de vacanță | listate separat de cheltuielile sociale (lit. c); se deduc în condițiile legilor lor speciale |
| Vehicule folosite și în scop personal | 50%, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3.500 kg și cel mult 9 locuri; 100% pentru anumite categorii |
| Autoturismele conducerii | cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații se deduc tot după regula de la lit. l (de regulă 50%), pentru un singur autoturism pe fiecare persoană cu funcție de conducere sau administrare |
La baza limitei de protocol se adaugă, peste profitul contabil, impozitul pe profit și chiar cheltuielile de protocol. Exemplu orientativ: profit contabil 168.000 de lei, impozit pe profit 32.000 de lei, protocol înregistrat 12.000 de lei. Baza este 168.000 + 32.000 + 12.000 = 212.000 de lei, iar limita de 2% este 4.240 de lei; restul de 7.760 de lei e nedeductibil. Într-un an slab, cu profit mic, limita coboară aproape de zero.
În practică, cadourile pentru clienți și parteneri intră la protocol, iar cele pentru angajați și copiii lor minori, inclusiv tichetele cadou, sunt cheltuieli sociale. Ce poți oferi angajaților și cum se tratează fiecare beneficiu găsești în articolele despre beneficiile extrasalariale, cadouri și tichete cadou și tichetele de masă.
Și TVA-ul are un prag: potrivit normelor metodologice, cadourile de protocol cu valoarea de cel mult 100 de lei (fără TVA) fiecare nu se tratează ca livrări de bunuri. Pragul se aplică cadoului, nu bunului: un cadou poate cuprinde mai multe bunuri, iar un set de trei articole de câte 50 de lei e un cadou de 150 de lei. Pentru cadourile care depășesc pragul, partea de peste 100 de lei se tratează ca livrare: firma însumează depășirile dintr-o perioadă fiscală și colectează TVA pe această sumă, dacă taxa de la achiziție a fost dedusă total sau parțial, iar TVA-ul colectat se adaugă la protocol.
Pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3.500 kg și cel mult 9 locuri (inclusiv al șoferului), nefolosite exclusiv în activitatea economică, se deduce 50% din cheltuieli (lit. l). Cheltuielile se deduc integral pentru vehiculele folosite exclusiv pentru servicii de urgență, de pază și protecție sau de curierat; de agenții de vânzări și de achiziții; pentru transport de persoane cu plată, inclusiv taximetrie; pentru servicii cu plată, inclusiv închiriere sau instruire în școli de șoferi; ori ca mărfuri, în scop comercial. Pentru deductibilitatea integrală justifici folosirea pe baza documentelor contabile și a foii de parcurs, care trebuie să cuprindă cel puțin categoria vehiculului, scopul și locul deplasării, kilometrii parcurși și norma proprie de consum de carburant pe kilometru (normele metodologice, pct. 16). Amortizarea nu intră sub regula de 50%; pentru autoturismele din categoria M1 (cel mult 9 locuri, inclusiv al șoferului) se deduce însă cel mult 1.500 de lei pe lună pentru fiecare, cu excepțiile din art. 28 alin. (14).
Limitarea se aplică de două ori: mai întâi la TVA, unde se deduce doar 50% din taxa aferentă vehiculului și cheltuielilor lui (art. 298 alin. 1), apoi la impozitul pe profit, unde 50% se aplică peste cheltuială plus TVA-ul rămas nedeductibil. Exemplu: combustibil de 1.000 de lei fără TVA, cu TVA de 21% (210 lei). Se deduc 105 lei TVA, iar 105 lei rămân nedeductibili; baza este 1.000 + 105 = 1.105 lei, din care 552,50 lei sunt nedeductibili la impozitul pe profit.
Sponsorizarea nu e cheltuială deductibilă (alin. 4 lit. i); o scazi din impozitul pe profit datorat, până la cea mai mică dintre 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul datorat. Pentru entități fără scop lucrativ sau unități de cult, beneficiarul trebuie să fie înscris, la data contractului, în registrul ANAF al entităților pentru care se acordă deduceri fiscale. Bunurile date ca sponsorizare nu se consideră livrări în scopul TVA cât timp valoarea lor anuală rămâne în limita a 3‰ din cifra de afaceri.
Din lista alin. (4), cele mai des întâlnite în firmele mici:
În sens invers, sunt deductibile cheltuielile suportate de angajator pentru activitatea în regim de telemuncă a salariaților care lucrează astfel, potrivit legii (alin. 2¹). Diferența dintre telemuncă și munca la domiciliu e în articolul dedicat.
Cota standard este de 21%, iar singura cotă redusă este de 11% (art. 291, în forma dată de Legea nr. 141/2025, aplicabilă din 1 august 2025). Cazarea și serviciile de restaurant sau catering sunt la 11%, cu excepția alcoolului și a băuturilor nealcoolice de la codul NC 2202, care se taxează cu 21%.
Nu cât timp plătești impozit pe veniturile microîntreprinderii: scutirea din art. 22 face parte din regimul impozitului pe profit. Dacă firma devine plătitoare de impozit pe profit în cursul anului, poate aplica facilitatea pentru activele puse în funcțiune din trimestrul în care a devenit plătitoare (art. 22 alin. 4).
Activul trebuie păstrat în patrimoniu cel puțin jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani. Dacă îl vinzi sau îl scoți mai devreme, în afara excepțiilor din lege, impozitul pe profit pentru suma respectivă se recalculează, cu accesorii, iar firma depune declarație rectificativă.
Nu. În general, cadourile pentru clienți intră la protocol, cu limita de 2%, iar cele pentru angajați sunt cheltuieli sociale, cu limita de 5% din cheltuielile cu salariile. Încadrarea fiecărui caz o stabilești cu contabilul.
Nu. Amenzile, confiscările, penalitățile și majorările de întârziere datorate autorităților sunt nedeductibile (art. 25 alin. 4 lit. b), cu excepția celor din contractele încheiate cu acele autorități.
Workly este o platformă de HR, nu un program de contabilitate: nu calculează TVA, impozit pe profit sau limite de deductibilitate — acestea rămân în programul contabilului. Se leagă însă de două locuri în care firma întâlnește subiectele de mai sus.
Primul sunt cheltuielile cu salariile, de la care pornește limita de 5% la cheltuielile sociale: salarizarea Workly pregătește statul de plată ca draft, din zilele lucrate și din concediile aprobate, pe care contabilul îl validează, iar exportul în format SAGA (CSV) duce aceleași date la contabilitate, fără reintroducere. Al doilea sunt echipamentele: registrul din modulul Active ține evidența internă a laptopurilor, telefoanelor și a celorlalte dotări — cui sunt alocate, când s-au întors, ce istoric au și când expiră garanția. E util ca să știi ce echipament e încă în firmă, dar nu înlocuiește evidența contabilă a mijloacelor fixe și nu calculează amortizarea sau scutirea pentru profit reinvestit.
Articol informativ, actualizat la data publicării. Nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Legislația fiscală se modifică frecvent, uneori prin ordonanțe cu aplicare rapidă — verifică întotdeauna forma în vigoare la sursa oficială (ANAF, Ministerul Finanțelor, Monitorul Oficial) sau cu un specialist contabil înainte de a lua o decizie.
Salariatul vrea să lucreze din altă țară? Ce cere contractul de telemuncă, cum se stabilesc contribuțiile (Regulamentul 883/2004, A1, pragul de 25%), rezidența fiscală și riscurile firmei.
Negocierea colectivă e obligatorie la firmele cu cel puțin 10 angajați (Legea 367/2022): cu cine negociezi fără sindicat, termenele, înregistrarea la ITM, amenzile și un checklist pentru IMM.
Ce înseamnă muncă nedeclarată și subdeclarată, amenzile din art. 260 Codul muncii după Legea 239/2025, sistarea activității, consecințele fiscale și checklistul de conformitate.
Newsletter Workly
Primești pe email noutățile din Workly (funcții și module noi), modificările legislative care contează pentru HR și salarizare, modelele noi de documente și ghidurile practice publicate pe blog.
Îți arătăm cum funcționează pontajul, salarizarea și restul modulelor pentru firma ta, într-o demonstrație scurtă.
Cere o demonstrație