Ghid zilieri: în ce domenii poți lucra legal cu zilieri, registrul electronic de evidență, plata la finalul zilei, impozitul reținut de beneficiar și limitele de durată.
Munca zilieră este soluția legală pentru activitățile cu caracter ocazional — dar e și una dintre zonele cel mai frecvent folosite greșit, ca „variantă mai simplă“ la un contract de muncă. Iar folosită în afara domeniilor permise, devine muncă nedeclarată. Iată regulile exacte.
Zilierul este persoana fizică ce prestează activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remunerații plătite pe zi. Relația nu este un raport de muncă: nu există contract individual de muncă, nu se încheie CIM și nu se raportează în REGES.
Tocmai de aceea legea o încadrează strict. Dacă activitatea e permanentă, calificată sau în afara domeniilor permise, forma corectă este contractul de muncă — iar folosirea zilierilor devine o încercare de a eluda legislația muncii, sancționabilă ca atare.
Poți lucra cu zilieri exclusiv în domeniile prevăzute de lege. Printre acestea:
Lista se poate modifica prin acte normative — verific-o înainte de a începe, pentru că folosirea zilierilor în afara ei este contravenție.
Aceasta este obligația centrală a beneficiarului. Trebuie să:
Înregistrarea înainte de începerea lucrului este esențială: un zilier găsit la muncă neînregistrat este tratat ca persoană fără forme legale.
Legea plafonează atât activitatea individuală, cât și pe cea a beneficiarului:
Depășirea acestor plafoane transformă relația într-una care ar fi trebuit să fie raport de muncă.
Beneficiarul are, față de zilieri, obligații de securitate și sănătate în muncă: instruire corespunzătoare activității, echipament de protecție unde e cazul, condiții de lucru sigure. Statutul de zilier nu suspendă obligațiile SSM — iar un accident cu un zilier neinstruit are aceleași consecințe ca unul cu un salariat.
În ce domenii pot folosi zilieri? Doar în domeniile enumerate limitativ de Legea 52/2011 — agricultură, silvicultură, piscicultură, creșterea animalelor în sistem extensiv, evenimente și catering pentru evenimente, restaurante și baruri, hoteluri, întreținere peisagistică, activități artistice și cercetare arheologică, între altele.
Trebuie contract de muncă pentru zilieri? Nu. Relația nu este un raport de muncă și nu se raportează în REGES. În schimb, este obligatorie înregistrarea zilnică în registrul electronic al zilierilor, înainte de începerea activității.
Când se plătește zilierul? La sfârșitul fiecărei zile de lucru. Amânarea la finalul săptămânii sau al perioadei este posibilă doar cu acordul scris al zilierului.
Cine reține impozitul pentru zilieri? Beneficiarul. Impozitul se reține din remunerația brută și se virează până la data de 25 a lunii următoare.
Zilierul are pensie și asigurare de sănătate? Nu prin această activitate. Zilierul nu dobândește calitatea de asigurat în sistemele publice în baza muncii zilier, decât dacă contribuie separat.
Vezi și pontajul angajaților și Codul muncii și inspecțiile ITM în 2026.
Munca zilieră se derulează prin registrul electronic al Inspecției Muncii, dar beneficiarul rămâne cu o problemă practică: evidența internă a cine a lucrat, câte zile, în ce perioadă și cât a fost plătit — plus urmărirea plafoanelor de zile, ca să nu le depășească fără să observe.
Workly ține această evidență operațională alături de restul forței de muncă: pontajul pe zile și locații (inclusiv prin Kiosk cu QR sau card NFC pentru echipe sezoniere numeroase), cumulul de zile pe persoană și pe perioadă, și istoricul plăților — datele de care ai nevoie atât pentru completarea corectă a registrului, cât și pentru a demonstra la un control că ai respectat plafoanele. Documentele de instruire SSM pentru zilieri intră în aceeași arhivă digitală, cu retenție configurată.
Articol informativ, actualizat la data publicării. Nu constituie consultanță juridică sau fiscală. Domeniile permise, plafoanele de zile și regimul fiscal al zilierilor se modifică prin acte normative — verifică întotdeauna cadrul în vigoare (Legea 52/2011 și normele de aplicare, Inspecția Muncii) sau consultă un specialist.
Ghid delegare și detașare: ce le deosebește, durata de 60 de zile la delegare și de un an la detașare, acordul salariatului, drepturile bănești și ordinul de deplasare.
Diferența dintre telemuncă (Legea 81/2018) și munca la domiciliu (Codul muncii): unde se prestează munca, ce clauze cere contractul, cine suportă costurile și cum se ține evidența timpului.
Ghid obligația de 4% (Legea 448/2006): cine intră sub incidență, cum se calculează, alternativa plății către bugetul de stat, adaptarea locului de muncă și drepturile suplimentare.
Îți arătăm cum funcționează pontajul, salarizarea și restul modulelor pentru firma ta, într-o demonstrație scurtă.
Cere o demonstrație