Sari la conținut
Workly
Salarizare

Tichete de masă în 2026: valoarea de 45 lei, cum se acordă și cum se impozitează

Tichete de masă 2026: valoarea maximă de 45 lei, regula de 1 tichet pe zi lucrată, cine e eligibil și cum se aplică impozitul de 10% plus CASS 10%.

de Echipa Workly12 min de cititActualizat: 30 septembrie 2026

Tichetul de masă rămâne unul dintre cele mai folosite beneficii extrasalariale din România — util pentru că nu intră în baza de calcul a tuturor contribuțiilor sociale, deci ajunge mai mult la angajat decât o creștere echivalentă de salariu brut. În 2026 sunt câteva reguli concrete pe care un patron sau un responsabil HR de IMM trebuie să le știe: plafonul de 45 lei, regula acordării pe zile efectiv lucrate și modul în care se impozitează. Le luăm pe rând.

Valoarea maximă: 45 lei, un plafon, nu o obligație

Valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 45 lei pe zi lucrată (Legea 165/2018, art. 14), plafon aplicabil din drepturile aferente lunii noiembrie 2025. Prin Legea 201/2025 (art. II), valoarea se aplică, prin derogare de la indexarea obișnuită, și în semestrul I al anului 2026, precum și în iulie, august și septembrie 2026. Pentru perioada de după septembrie 2026, valoarea maximă se stabilește prin ordinul de indexare semestrială; la 21 septembrie 2026, Ministerul Muncii a pus în consultare publică un proiect de ordin pentru semestrul II al anului 2026. Verifică valoarea din ordinul publicat înainte de a o seta în salarizare.

Este important de subliniat: 45 lei este un plafon legal, nu o sumă obligatorie. Angajatorul decide dacă acordă tichete și la ce valoare — poate stabili orice sumă până la acest maxim (de exemplu 30, 40 sau 45 lei), în funcție de bugetul și de politica internă de beneficii. Legea nu obligă nicio firmă să acorde tichete de masă și nici să folosească valoarea maximă.

Mecanismul din spate: Legea 165/2018 fixează o valoare de referință care se indexează semestrial, prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului muncii, în funcție de evoluția prețurilor la mărfuri alimentare. Plafonul de 45 lei nu vine din indexare: l-a stabilit direct Legea 201/2025, care a modificat art. 14 din Legea 165/2018, de la nivelul anterior de aproximativ 40,18 lei, rezultat din indexările precedente. Pentru că se reindexează periodic, valoarea se poate modifica din nou pe parcursul anului — verifică întotdeauna plafonul actualizat înainte de a-l seta în salarizare.

  • Legea 165/2018 — reglementează tichetele de masă (și celelalte tichete): cine le poate acorda, cum, valoarea de referință și indexarea.
  • Codul fiscal — stabilește tratamentul fiscal: ce rețineri se aplică asupra tichetelor.
  • Ordinul comun MF/MMSS de actualizare a plafonului — pune în practică indexarea semestrială și fixează valoarea maximă pentru semestrul respectiv (pentru iulie–septembrie 2026 se aplică cei 45 lei din lege, prin derogare).

Regula de bază: un tichet pe zi efectiv lucrată

Numărul de tichete acordate lunar nu poate depăși numărul de zile efectiv lucrate de angajat în luna respectivă. Un tichet corespunde unei zile de lucru — nu se acordă tichete pentru zile în care salariatul nu a prestat activitate.

Concret, nu se acordă tichete pentru:

  • zilele de concediu de odihnă;
  • zilele de concediu medical (incapacitate temporară de muncă);
  • sărbătorile legale și zilele libere;
  • zilele de delegare sau detașare în care salariatul beneficiază de diurnă (nu se cumulează tichetul cu diurna pentru aceeași zi);
  • orice absență, indiferent de motiv.

De aceea, la un salariat cu program normal, numărul lunar de tichete variază de la o lună la alta — după câte zile lucrătoare are luna și câte zile a lipsit efectiv. Acest calcul, făcut manual pe pontaj, este una dintre sursele frecvente de erori în ștatul de plată.

În practică, emitentul transferă tichetele după zilele lucrătoare ale lunii, iar diferența față de zilele efectiv lucrate se regularizează — vezi secțiunea „Tichete acordate în plus” mai jos.

Cum se impozitează în 2026 și ce impact are pe net

Din punct de vedere fiscal, tichetele de masă suportă în 2026 două rețineri:

  • contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) 10%, din valoarea brută;
  • impozit pe venit 10%, din valoarea rămasă după CASS (vezi exemplul de mai jos).

Nu se aplică CAS (contribuția la pensie, 25%) și nici contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator. Practic, tichetele sunt „mai ieftine“ fiscal decât salariul brut echivalent, tocmai pentru că evită CAS.

Efectul cumulat este o reținere totală de aproximativ 19% din valoarea nominală a tichetelor. Tichetele se încarcă integral pe card, iar impozitul și CASS se rețin prin salarizare, deci valoarea netă rămasă angajatului este cam 81% din cea nominală.

Exemplu de calcul

Să presupunem un angajat cu 21 de zile efectiv lucrate într-o lună, care primește tichete la valoarea maximă de 45 lei/zi:

  • Valoare nominală tichete: 21 × 45 = 945 lei
  • CASS (10% din 945): 94,50 lei
  • Impozit pe venit: 10% × (945 − 94,50) = 85,05 lei
  • Total rețineri: 179,55 lei
  • Valoare netă rămasă din tichete: 765,45 lei

Impozitul nu se calculează pe întreaga valoare de 945 lei: baza lui este venitul brut minus contribuțiile sociale obligatorii datorate, deci aici 945 − 94,50 (Codul fiscal, art. 78 alin. (2) lit. a)). Reținerile pe tichete se cumulează cu cele de pe salariul propriu-zis și apar pe fluturaș ca linii distincte. Calculul e pentru un salariat fără deducere personală (la salarii mici, deducerea personală reduce impozitul și schimbă cifrele); în acest caz regula practică este simplă: aproximativ 81% din valoarea nominală a tichetelor rămâne efectiv la angajat. Tichetele de masă stau în afara plafonului lunar al celorlalte beneficii extrasalariale, cu taxele lor proprii (vezi beneficiile extrasalariale în 2026); tichetele cadou au propriul plafon și propriile ocazii (cadourile și tichetele cadou pentru angajați).

Tichete acordate în plus: cum le regularizezi și ce se întâmplă fiscal

Diferențele dintre tichetele primite și zilele lucrate apar aproape în fiecare lună, iar motivul e chiar mecanismul din lege: emitentul transferă lunar valoarea tichetelor după numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul (Legea 165/2018, art. 12 alin. (1)), nu după zilele efectiv lucrate. Absențele — un concediu medical, o zi liberă plătită, o deplasare cu diurnă — scad numărul zilelor lucrate, dar nu și transferul. Salariatul poate folosi lunar cel mult atâtea tichete câte zile a lucrat (art. 12 alin. (2)), iar diferența sunt tichete necuvenite.

Ce spune legea despre restituire

  • Salariatul restituie. La finele fiecărei luni și la încetarea contractului, el restituie angajatorului valoarea corespunzătoare tichetelor necuvenite (art. 12 alin. (3)). Dacă le-a cheltuit deja, plătește angajatorului contravaloarea lor (Normele metodologice, HG 1045/2018, art. 17 alin. (1) și (4)).
  • Tichetele necuvenite, încă necheltuite. Angajatorul comunică emitentului datele necesare, iar emitentul returnează valoarea către angajator, în condițiile contractului dintre ei (norme, art. 17 alin. (2)).
  • Tichetele cheltuite, fără ca salariatul să plătească. Norma prevede o soluție în interiorul mecanismului: pentru luna următoare, angajatorul acordă numărul zilelor lucrătoare din lună, minus tichetele necuvenite din luna precedentă (art. 17 alin. (5)). Exemplu: luna are 22 de zile lucrătoare, iar salariatul a fost 3 zile în concediu medical, deci 3 tichete sunt necuvenite. Dacă le-a cheltuit și nu le plătește, în luna următoare, cu 21 de zile lucrătoare, primește 21 − 3 = 18 tichete.

Nu reții singur din salariu

Codul muncii nu permite nicio reținere din salariu în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege (art. 169 alin. (1)), iar reținerile pentru daune cer o hotărâre judecătorească definitivă (alin. (2)). Normele Legii 165/2018 nu prevăd o reținere din salariu pentru tichetele de masă necuvenite, spre deosebire de tichetele de creșă, unde angajatorul poate recupera din drepturile salariale (art. 13 alin. (2)); deci calea prevăzută este cea de mai sus, nu o deducere din statul de plată. Dacă salariatul refuză să restituie, temeiul general rămâne art. 256 din Codul muncii: cine a încasat de la angajator o sumă nedatorată o restituie (alin. (1)), iar cine a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură — cum sunt tichetele deja cheltuite — suportă contravaloarea lor (alin. (2)). Ultima soluție este cererea în instanță. Rămâne un punct discutabil: o reținere pe baza acordului scris al salariatului (angajamentul de plată). Pentru tichetele de masă legea nu o prevede expres, așa că nu o folosi fără o părere juridică, iar dacă salariatul nu consimte, nu reține. Regulile generale ale reținerilor, inclusiv angajamentul de plată și plafoanele, sunt în reținerile din salariu.

Pașii, în practică

  1. Compară la închiderea lunii tichetele date cu zilele lucrate din pontaj. Nu se socotesc zile lucrate: concediul de odihnă, concediul medical, sărbătorile legale și zilele libere plătite, delegarea cu diurnă, absențele (norme, art. 10 alin. (1)).
  2. Anunță salariatul în scris câte tichete sunt necuvenite și ce valoare au.
  3. Recuperează diferența. Salariatul plătește valoarea tichetelor necuvenite pe care le-a cheltuit; dacă nu le-a folosit încă, angajatorul transmite emitentului datele necesare pentru ca valoarea să-i fie returnată.
  4. Dacă nu se poate, scade din luna următoare, după regula de mai sus (art. 17 alin. (5)).
  5. Păstrează dovada. Pentru biletele de valoare pe suport electronic, normele conțin un formular: situația analitică a biletelor returnate de salariați angajatorilor, cu semnătura salariatului și a persoanei împuternicite de angajator (anexa nr. 6).

Amenda: pentru cine e

Folosirea de către salariat a mai multor tichete decât zilele lucrate este contravenție (Legea 165/2018, art. 28 alin. (1) lit. i) și alin. (2) lit. a)), sancționată cu 0,5 puncte-amendă. Un punct-amendă este valoarea salariului de bază minim brut pe țară (art. 28 alin. (8)), deci, cu salariul minim de 4.325 lei în vigoare din 1 iulie 2026, amenda este de 2.162,50 lei. Constatarea revine personalului de control împuternicit din Ministerul Finanțelor și din Ministerul Muncii (art. 29). Fapta sancționată este a salariatului; pentru angajator, miza este suma nerecuperată și tratamentul ei fiscal.

Consecințe fiscale

Codul fiscal nu spune expres ce se întâmplă cu tichetele necuvenite. Ce urmează este lectura textului, nu o poziție oficială a ANAF sau a Ministerului Finanțelor; pentru cazul tău confirmă cu contabilul sau cere o clarificare la ANAF.

  • Tichete acordate potrivit legii. Tratamentul avantajos — impozit 10% și CASS 10%, fără CAS și fără CAM — este legat în Codul fiscal de formula „acordate potrivit legii“ (art. 142 lit. r), art. 157 alin. (1) lit. ț) și alin. (2), art. 220⁴ alin. (2)). Din formulă rezultă, în lectura noastră, că tichetele necuvenite nu se încadrează.
  • Valoarea se întoarce la angajator (restituire, scădere din luna următoare, rambursare de la emitent). Cum se tratează impozitul și CASS calculate deja pe partea respectivă — în salarizarea lunii curente sau prin corectarea unei luni deja declarate — se stabilește cu contabilul, pe situația concretă.
  • Renunți la bani. Codul fiscal enumeră expres „anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului“ printre veniturile salariale în natură (art. 76 alin. (3) lit. d)). Dacă renunți la valoarea tichetelor necuvenite, ea ar urma să fie tratată ca venit salarial obișnuit: impozit 10%, CAS 25% și CASS 10% la salariat, plus CAM 2,25% suportat de firmă. Textul nu vorbește despre tichetele necuvenite ca atare, deci aceasta este interpretarea probabilă, nu una confirmată; confirmă cu contabilul sau cere o clarificare la ANAF înainte să renunți.
  • Nerecuperate, dar fără renunțare. Cât timp nu ai recuperat suma și nici nu ai renunțat la ea, creanța rămâne; cum apare ea fiscal până la recuperare se stabilește cu contabilul.
  • Impozitul pe profit. Deducerea cheltuielii cu tichetele de masă este condiționată tot de formula „acordate potrivit legii“ (art. 25 alin. (3) lit. c)); cum se tratează suma nerecuperată se stabilește cu contabilul.

Cine este eligibil

Poate primi tichete orice salariat cu contract individual de muncă, la angajatorul unde are funcția de bază. Nu contează forma de organizare a muncii:

  • part-time — angajații cu normă parțială sunt eligibili; tichetele se acordă tot pe zile efectiv lucrate;
  • remote și hibrid — telemunca nu schimbă dreptul la tichete; contează activitatea prestată, nu locul din care se lucrează.

Format: doar pe suport electronic

Tichetele de masă, ca toate biletele de valoare, se emit exclusiv pe suport electronic (Legea 165/2018, art. 1 alin. (2)); tichetele pe hârtie nu mai pot fi emise. Legea definește suportul electronic ca orice dispozitiv fizic — de exemplu un card — sau instrument virtual — de exemplu o aplicație — pe care beneficiarul îl poate folosi pentru operațiuni cu biletele de valoare (art. 1 alin. (3)). Impozitul de 10% și CASS de 10% se aplică la valoarea tichetelor, indiferent de suportul electronic ales.

Întrebări frecvente

Pot reține din salariu tichetele de masă date în plus?

Nu pe cont propriu. Codul muncii permite reținerile din salariu doar în cazurile și condițiile prevăzute de lege (art. 169 alin. (1)), iar normele Legii 165/2018 nu prevăd o reținere pentru tichetele de masă necuvenite; ele oferă alt mecanism: salariatul restituie, iar dacă nu a făcut-o, scazi tichetele necuvenite din numărul de tichete al lunii următoare (art. 17 alin. (5)). O reținere pe baza acordului scris al salariatului rămâne un punct discutabil — cere o părere juridică înainte (reținerile din salariu explică angajamentul de plată). Dacă nici așa nu se rezolvă, valoarea poate fi cerută în instanță ca sumă nedatorată încasată sau, pentru tichetele deja cheltuite, ca bunuri primite fără drept care nu mai pot fi restituite în natură (art. 256 alin. (1) și (2) din Codul muncii). Iar dacă renunți la bani, tratamentul fiscal probabil este cel de venit salarial impozabil, cu contribuțiile aferente (vezi „Consecințe fiscale“ mai sus); confirmă cu contabilul.

Cum ajută Workly

Partea sensibilă la tichete nu este cota de impozitare în sine, ci legătura corectă dintre pontaj și salarizare: câte zile a lucrat efectiv fiecare angajat, ce zile au fost concediu sau medical și, în consecință, câte tichete i se cuvin. Făcut manual, aici apar cele mai multe greșeli.

Modulul de pontaj și salarizare Workly leagă automat zilele efectiv lucrate de numărul de tichete, aplică reținerile de impozit și CASS în calculul salarial și reflectă totul consecvent în exportul în format SAGA, baza pentru Declarația 112. Calculul este determinist — aceleași intrări produc mereu același rezultat, fără interpretări și fără corecții manuale de la o lună la alta. Iar asistentul intern Modi răspunde determinist la întrebări despre propriile date (sold de concediu, program, pontaj), nu printr-un model de limbaj care ar putea „inventa“ un răspuns.


Articol informativ, actualizat la data publicării. Nu constituie consultanță fiscală sau juridică, iar plafoanele și cotele se pot modifica prin indexare sau prin noi acte normative. Verifică întotdeauna valoarea și regulile în vigoare la sursa oficială (Codul fiscal, Legea 165/2018, ordinul comun MF/MMSS) sau consultă un specialist.

Newsletter Workly

Abonează-te la newsletter-ul Workly

Primești pe email noutățile din Workly (funcții și module noi), modificările legislative care contează pentru HR și salarizare, modelele noi de documente și ghidurile practice publicate pe blog.

Cum folosim adresa ta: Politica de confidențialitate.

Vrei să vezi Workly în acțiune?

Îți arătăm cum funcționează pontajul, salarizarea și restul modulelor pentru firma ta, într-o demonstrație scurtă.

Cere o demonstrație