Tichete de masă în 2026: valoarea de 45 lei, cum se acordă și cum se impozitează
Tichete de masă 2026: valoarea maximă de 45 lei, regula de 1 tichet pe zi lucrată, cine e eligibil și cum se aplică impozitul de 10% plus CASS 10%.

Tichete de masă 2026: valoarea maximă de 45 lei, regula de 1 tichet pe zi lucrată, cine e eligibil și cum se aplică impozitul de 10% plus CASS 10%.

Tichetul de masă rămâne unul dintre cele mai folosite beneficii extrasalariale din România — util pentru că nu intră în baza de calcul a tuturor contribuțiilor sociale, deci ajunge mai mult la angajat decât o creștere echivalentă de salariu brut. În 2026 sunt câteva reguli concrete pe care un patron sau un responsabil HR de IMM trebuie să le știe: plafonul de 45 lei, regula acordării pe zile efectiv lucrate și modul în care se impozitează. Le luăm pe rând.
Valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 45 lei pe zi lucrată (Legea 165/2018, art. 14), plafon aplicabil din drepturile aferente lunii noiembrie 2025. Prin Legea 201/2025 (art. II), valoarea se aplică, prin derogare de la indexarea obișnuită, și în semestrul I al anului 2026, precum și în iulie, august și septembrie 2026. Pentru perioada de după septembrie 2026, valoarea maximă se stabilește prin ordinul de indexare semestrială; la 21 septembrie 2026, Ministerul Muncii a pus în consultare publică un proiect de ordin pentru semestrul II al anului 2026. Verifică valoarea din ordinul publicat înainte de a o seta în salarizare.
Este important de subliniat: 45 lei este un plafon legal, nu o sumă obligatorie. Angajatorul decide dacă acordă tichete și la ce valoare — poate stabili orice sumă până la acest maxim (de exemplu 30, 40 sau 45 lei), în funcție de bugetul și de politica internă de beneficii. Legea nu obligă nicio firmă să acorde tichete de masă și nici să folosească valoarea maximă.
Mecanismul din spate: Legea 165/2018 fixează o valoare de referință care se indexează semestrial, prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului muncii, în funcție de evoluția prețurilor la mărfuri alimentare. Plafonul de 45 lei nu vine din indexare: l-a stabilit direct Legea 201/2025, care a modificat art. 14 din Legea 165/2018, de la nivelul anterior de aproximativ 40,18 lei, rezultat din indexările precedente. Pentru că se reindexează periodic, valoarea se poate modifica din nou pe parcursul anului — verifică întotdeauna plafonul actualizat înainte de a-l seta în salarizare.
Numărul de tichete acordate lunar nu poate depăși numărul de zile efectiv lucrate de angajat în luna respectivă. Un tichet corespunde unei zile de lucru — nu se acordă tichete pentru zile în care salariatul nu a prestat activitate.
Concret, nu se acordă tichete pentru:
De aceea, la un salariat cu program normal, numărul lunar de tichete variază de la o lună la alta — după câte zile lucrătoare are luna și câte zile a lipsit efectiv. Acest calcul, făcut manual pe pontaj, este una dintre sursele frecvente de erori în ștatul de plată.
În practică, emitentul transferă tichetele după zilele lucrătoare ale lunii, iar diferența față de zilele efectiv lucrate se regularizează — vezi secțiunea „Tichete acordate în plus” mai jos.
Din punct de vedere fiscal, tichetele de masă suportă în 2026 două rețineri:
Nu se aplică CAS (contribuția la pensie, 25%) și nici contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator. Practic, tichetele sunt „mai ieftine“ fiscal decât salariul brut echivalent, tocmai pentru că evită CAS.
Efectul cumulat este o reținere totală de aproximativ 19% din valoarea nominală a tichetelor. Tichetele se încarcă integral pe card, iar impozitul și CASS se rețin prin salarizare, deci valoarea netă rămasă angajatului este cam 81% din cea nominală.
Să presupunem un angajat cu 21 de zile efectiv lucrate într-o lună, care primește tichete la valoarea maximă de 45 lei/zi:
Impozitul nu se calculează pe întreaga valoare de 945 lei: baza lui este venitul brut minus contribuțiile sociale obligatorii datorate, deci aici 945 − 94,50 (Codul fiscal, art. 78 alin. (2) lit. a)). Reținerile pe tichete se cumulează cu cele de pe salariul propriu-zis și apar pe fluturaș ca linii distincte. Calculul e pentru un salariat fără deducere personală (la salarii mici, deducerea personală reduce impozitul și schimbă cifrele); în acest caz regula practică este simplă: aproximativ 81% din valoarea nominală a tichetelor rămâne efectiv la angajat. Tichetele de masă stau în afara plafonului lunar al celorlalte beneficii extrasalariale, cu taxele lor proprii (vezi beneficiile extrasalariale în 2026); tichetele cadou au propriul plafon și propriile ocazii (cadourile și tichetele cadou pentru angajați).
Diferențele dintre tichetele primite și zilele lucrate apar aproape în fiecare lună, iar motivul e chiar mecanismul din lege: emitentul transferă lunar valoarea tichetelor după numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul (Legea 165/2018, art. 12 alin. (1)), nu după zilele efectiv lucrate. Absențele — un concediu medical, o zi liberă plătită, o deplasare cu diurnă — scad numărul zilelor lucrate, dar nu și transferul. Salariatul poate folosi lunar cel mult atâtea tichete câte zile a lucrat (art. 12 alin. (2)), iar diferența sunt tichete necuvenite.
Codul muncii nu permite nicio reținere din salariu în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege (art. 169 alin. (1)), iar reținerile pentru daune cer o hotărâre judecătorească definitivă (alin. (2)). Normele Legii 165/2018 nu prevăd o reținere din salariu pentru tichetele de masă necuvenite, spre deosebire de tichetele de creșă, unde angajatorul poate recupera din drepturile salariale (art. 13 alin. (2)); deci calea prevăzută este cea de mai sus, nu o deducere din statul de plată. Dacă salariatul refuză să restituie, temeiul general rămâne art. 256 din Codul muncii: cine a încasat de la angajator o sumă nedatorată o restituie (alin. (1)), iar cine a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură — cum sunt tichetele deja cheltuite — suportă contravaloarea lor (alin. (2)). Ultima soluție este cererea în instanță. Rămâne un punct discutabil: o reținere pe baza acordului scris al salariatului (angajamentul de plată). Pentru tichetele de masă legea nu o prevede expres, așa că nu o folosi fără o părere juridică, iar dacă salariatul nu consimte, nu reține. Regulile generale ale reținerilor, inclusiv angajamentul de plată și plafoanele, sunt în reținerile din salariu.
Folosirea de către salariat a mai multor tichete decât zilele lucrate este contravenție (Legea 165/2018, art. 28 alin. (1) lit. i) și alin. (2) lit. a)), sancționată cu 0,5 puncte-amendă. Un punct-amendă este valoarea salariului de bază minim brut pe țară (art. 28 alin. (8)), deci, cu salariul minim de 4.325 lei în vigoare din 1 iulie 2026, amenda este de 2.162,50 lei. Constatarea revine personalului de control împuternicit din Ministerul Finanțelor și din Ministerul Muncii (art. 29). Fapta sancționată este a salariatului; pentru angajator, miza este suma nerecuperată și tratamentul ei fiscal.
Codul fiscal nu spune expres ce se întâmplă cu tichetele necuvenite. Ce urmează este lectura textului, nu o poziție oficială a ANAF sau a Ministerului Finanțelor; pentru cazul tău confirmă cu contabilul sau cere o clarificare la ANAF.
Poate primi tichete orice salariat cu contract individual de muncă, la angajatorul unde are funcția de bază. Nu contează forma de organizare a muncii:
Tichetele de masă, ca toate biletele de valoare, se emit exclusiv pe suport electronic (Legea 165/2018, art. 1 alin. (2)); tichetele pe hârtie nu mai pot fi emise. Legea definește suportul electronic ca orice dispozitiv fizic — de exemplu un card — sau instrument virtual — de exemplu o aplicație — pe care beneficiarul îl poate folosi pentru operațiuni cu biletele de valoare (art. 1 alin. (3)). Impozitul de 10% și CASS de 10% se aplică la valoarea tichetelor, indiferent de suportul electronic ales.
Nu pe cont propriu. Codul muncii permite reținerile din salariu doar în cazurile și condițiile prevăzute de lege (art. 169 alin. (1)), iar normele Legii 165/2018 nu prevăd o reținere pentru tichetele de masă necuvenite; ele oferă alt mecanism: salariatul restituie, iar dacă nu a făcut-o, scazi tichetele necuvenite din numărul de tichete al lunii următoare (art. 17 alin. (5)). O reținere pe baza acordului scris al salariatului rămâne un punct discutabil — cere o părere juridică înainte (reținerile din salariu explică angajamentul de plată). Dacă nici așa nu se rezolvă, valoarea poate fi cerută în instanță ca sumă nedatorată încasată sau, pentru tichetele deja cheltuite, ca bunuri primite fără drept care nu mai pot fi restituite în natură (art. 256 alin. (1) și (2) din Codul muncii). Iar dacă renunți la bani, tratamentul fiscal probabil este cel de venit salarial impozabil, cu contribuțiile aferente (vezi „Consecințe fiscale“ mai sus); confirmă cu contabilul.
Partea sensibilă la tichete nu este cota de impozitare în sine, ci legătura corectă dintre pontaj și salarizare: câte zile a lucrat efectiv fiecare angajat, ce zile au fost concediu sau medical și, în consecință, câte tichete i se cuvin. Făcut manual, aici apar cele mai multe greșeli.
Modulul de pontaj și salarizare Workly leagă automat zilele efectiv lucrate de numărul de tichete, aplică reținerile de impozit și CASS în calculul salarial și reflectă totul consecvent în exportul în format SAGA, baza pentru Declarația 112. Calculul este determinist — aceleași intrări produc mereu același rezultat, fără interpretări și fără corecții manuale de la o lună la alta. Iar asistentul intern Modi răspunde determinist la întrebări despre propriile date (sold de concediu, program, pontaj), nu printr-un model de limbaj care ar putea „inventa“ un răspuns.
Articol informativ, actualizat la data publicării. Nu constituie consultanță fiscală sau juridică, iar plafoanele și cotele se pot modifica prin indexare sau prin noi acte normative. Verifică întotdeauna valoarea și regulile în vigoare la sursa oficială (Codul fiscal, Legea 165/2018, ordinul comun MF/MMSS) sau consultă un specialist.
Cadouri și tichete cadou pentru angajați: plafonul de 300 lei pe persoană și ocazie, cele trei ocazii permise, ce se taxează peste plafon, cum documentezi și deductibilitatea. Cu exemplu de Crăciun.
Beneficii extrasalariale 2026: plafonul lunar de 33%, limitele în euro pentru sport, sănătate și pensii, regimul tichetelor, deductibilitatea și costul real pentru firmă și angajat.
Ghid fluturaș de salariu: obligația angajatorului de a informa salariatul, ce elemente conține, cum se citește linie cu linie, transmiterea electronică și confidențialitatea.
Newsletter Workly
Primești pe email noutățile din Workly (funcții și module noi), modificările legislative care contează pentru HR și salarizare, modelele noi de documente și ghidurile practice publicate pe blog.
Îți arătăm cum funcționează pontajul, salarizarea și restul modulelor pentru firma ta, într-o demonstrație scurtă.
Cere o demonstrație